,,Anunt Important"

As dori sa anunt ca am foarte multe carti de vanzare!Cine doreste carti de istorie,arta,limba romana si asa mai departe ma poate contacta pe adresa de mess: ingeras_emi97@yahoo.com.  Astept cu placere cereri.Doresc sa vand carti necesare pentru cultura poporului roman la preturi mici cu dorinta sa imbogatesc cunostiinta poporului roman.Dintre autorii pe care i am pot mentiona pe:Titu Maiorescu,Nicolae Iorga,Hadrian Daicoviciu,Nicolae Balcescu,Ion Neculce,Liviu Rebreanu,Academia Romana,A.Stepanov etc.Dintre titluri pot mentiona:,,Rascoala", ,,Istoria Romanilor vol IX Unificatorii", ,,Critice vol I-II", ,,Dacii", ,,Romanii supt Mihai-Voda Viteazul", ,,Letopisetul Tarii Moldovei" ,,Gramatica limbii romane vol I-II" aparute in 1966 sub egida Academiei Romane.Acestea sunt doar cateva titluri mai importante.Va asteapta multe altele!

,,Studii si cercetari asupra ,,Istoriei limbii romane" vol I-Al.Rosetti I



acad.C.Daicoviciu



1) ,,Studii si cercetari de istorie veche"-Constantin Daicoviciu

Dacia era un teritoriu bogat datorita minelor de aur si de sare existente acolo si care au fost exploatate in vremea lui Traian.In timpul lui Septimius Sever exploatarea agricola,a vitelor si lemnului devin principala preocupare, ,,trec pe primul plan".(Al.Rosetti)

2) ,,Viata economica a Daciei romane"-Victor Christescu

Civilizatia romana se raspandeste la N-Dunarii datorita comerciantilor care,inca dinainte de cucerirea lui Traian(50-150 d.e.n.),patrund in teriotriul nord Dunarean ca niste ,,pionieri"(Al.Rosetti).Dupa cucerirea Daciei,pe teritoriile Moldovei si Tarii Romanesti apar mici stabilimente romane,provincia romanizata adunandu-se in Oltenia,Banat si Ardeal.Vechi stabilimente romane au fost descoperite la Barbosi,Sendreni si Poiana din cauza faptului ca orasele romane s-au cladit numai in Dacia romanizata.

Dupa cucerire,Dacia Felix a inceput sa fie colonizata de colonisti veniti din Asia Mica,ei vorbind limba latina,dar fiind de origini diferite.Cunoasterea limbii latine era necesara pentru raporturile in administratie,dar si ca mijloc de comunicare.Limba latina,devine deci o necesitate printre daci,raspandirea fiind pe o scara larga pentru a fi un mijloc de comunicare pentru cei de origini si limbi diferite.Dacia devine complet romanizata in 150 d.e.n.(in 212 e.n. cand se emite ,,Constitutio Antoniniana" de catre imparatul Caracalla prin care toti dacii,din Imperiu,primeau cetatenia romana).,,Limbile care existau pana atunci,nu dispar ci acei oameni invata limba cuceritorilor."(Al.Rosetti)



acad.Al.Rosetti



Orientarea teritoriala a Daciei catre vest a facut ca noua provincie sa ramana in contact cu provinciile occidentale,primind alte ,,inovatii lexicale"; cea mai importanta fiind Dunarea,unde la Viminacium era ,,punctul de intretaiere" a drumului comercial ce unea apusul si rasaritul.O alta cale unea Italia,prin Brindisi si Durazzo,cu Via Egnatia,marea ,,artera" care ducea la Salonic.Orientarea catre apus a comertului,faptul ca,din punct de vedere vamal,Dacia era in circumscriptia Ilyricului,asezarea in Dacia a numerosilor colonisti veniti din Dalmatia,ne fac sa intelegem asemenarile dintre romana si dialectele italiene.Romana face parte din grupul lingvistic impreuna cu albaneza,dalmata si dialectele italiene.Printre trasatrui amintesc:pastrarea U latin in romana; rom.furca;conservarea surditatii ocluzivelor p,t,k si a fricativei s:rom. capastru; si in romana o serie de expresii precum cuvintele ce nu mai apar in celelalte limbi romanice.

Crestinismul patrunde in Dacia sub forma latina.Cultul crestin nu se produce direct in secolul IV,ci inainte de acest secol,crestinismul se infiltrase prin colonistii orientali.Obiectele de cult apartin populatiei ramase in Dacia dupa retragere.

Dupa parasirea oficiala a Daciei de catre imparatul Aurelian in 271-275 si creearea noilor provincii:Dacia Ripensis si Dacia Mediteraneea viata romana a continuat in Dacia romanizata,dar sub aspect mai modest.Dacia Aureliana a ramas in contact cu provinciile occidentale ale Imperiului Roman,dar printr-o impartire administrativa acele legaturi s-au rupt.In 379 sub Gratian,diocezele Daciei si Macedoniei impreuna cu Dalmatia de sud sunt cedate imperiului de Orient,iar Ilyria ramane in Italia.Panoniile formeaza in 424-437 apoi sub imparatul Justinian(527-565),arhiepiscopia Justinianei Prime.In timpul imparatului Heraclius(610-641),pentru prima data greaca inlocuieste latina ca limba oficiala in Imperiul de Orient.

Inca din secolul III d.e.n.,Roma devine inapta sa mai ofere alte inovatii lexicale teritoriilor mai indepartate.Astfel se explica cuvintele care nu mai patrund in Dacia:aviaticus,carruca;

Gustav Grober a sustinut in 1884 ca diferentele dintre limbile romanice s-ar explica prin datele succesive de romanizare a provinciei.Contactul cu lumea romanica apuseana s-a mentinut prin legaturi carturaresti sau religioase,pana in secolul VIII.Pana la aceasta data,latina este limba oficiala in Dacia si Moesia

SCHEMA I

LATINA-PROTO-ROMANICA-PROTO-ROMANICA DE SUD-SARDA,LUCANEZA,SICILIANA-PROTO-ROMANICA CONTINENTALA-PROTO-ROMANICA DE EST-PROTO-ROMANICA BALCANICA-PROTO-DALMATA,PROTO-ROMANA-ALBANEZA,VEGLIOTA-DIALECTE ROMANESTI;

Miscarile pastorilor,care aveau latina ca limba materna trebuie tinute in seama.Transhumantii deosebiti de nomazi,care nu au locuri fixe pentru iernat,pe cand miscarea transhumanta e bazata pe locuri fixe.Prezenta acestei populatii constituia un element important pentru istoria limbii latine dunarene,dat fiind si numarul mare de migratori.

BIBLIOGRAFIE:

,,Istoria limbii romane"-acad.Alexandru Rosetti 1984 Ed. Academiei Socialiste Romane

,,Letopisetul Rumanilor" I

PREDOSLOVIE



Monastirea Cozia-odihna de veci a lui Mirchea

Judecandu dupa mintea mea aicea,zic ca romanii fostu un poporu maretu,cu oamenii viteazu cari luptatu cu ungurii si cu lesii pentru neatarnare.Multu luptatu si cu turcu cari ira popor temutu de totu poporu fiindca ira duru fortu si distrugu totu in cale.Aicea,vitejii ai Tarii Rumanesti au fostu o bariera pentru turcu cari venitu sa prade pamantu rumanilor,un pamant cari cu mana rumanilor infloritu si crescutu asa frumosu.Supt acestia voievozii(cari era numele conducatorilor rumanilor),cari varsariu sange pentru aicelu pamantu cari sa nu cadu prada la turcu,nici la unguru care avu momantu fortu grele si ceri la noi ajutoru,iara noi datu ajutoru ungurului impotriva lesilor si turculu si mai apoi datu ajutoru si lesilor si facutu pace cu ei pentru ajutoru si de la ei.Dara conducatorii lesilor trasu pe noiu pe sfoara si pacalitu pe noiu ca oferu ajutoru.Dara in realitate nimic.Ofera doara o oaste aicea,dar mai multu ba.Asa suferitu rumanii din cauza lu unguru cari era nerecunoscatoru pantru ajutoru datu loru si lesii care erau vicleniu din firea.Multu voievodu batutu cu turcu si de multe ori distrugu.

CAPUL I:VIATA SI PAMANTU ORI ROBIE SI MOARTE

Aicea,incepu eu a enumara voievozii cari fostu puternicu si viteazu in fata unguru,lesului si turcului.



Mirchea cel Mare





Baiazid I Fulgeru



MIRCHEA CEL MARE traitu multu anu.Traitu elu din 1386 pan-n 1417,31 ianuarie,meseta dinii.El fostu un voievodu,cum spune cronica lu Leunchlavius,cronicaru turcu:,,cel mai viteaz si mai ager dintre principii crestini",aparatoru bisericu ortodoxu,mare ctitoru de monastiri,bunu comandantu militaru si fortu ageru crestinu.La inceputu domnia lui,intra in Tara Cavarnu si ajutu pe despotu acela Ivanco sa batu pa turcu,inu 1388.De Ivanco nu su mai stie dupu luptu.Oru muritu elu in luptu,oru fostu luatu prizonier la turcu.La aistea nu ma mai bagu pentru lasatu pa altu sa vorbescu despre aistu subiectu.Mirchea infrangandu atunciu pe turcu si lipitu Tara Cavarnu de Tara Rumaneasca.Atuncea Tara Rumaneasca se face fortu mare,iara Mirchea fostu fortu bucurosu de aista isbanda.Mirchea sprijinu dupu aceaia bisericu ortodoxu cu banu forte multu si multu altu,stabilitu dregatoru,emitu multu actu,ctitoru bisericu si stabilitu aicea ordinea.Scrie eu acuma in continuarea titulatura care avu Mirchea cel Mare:,,Eu,cel in Hristos Dumnezeu binecredinciosul si binecinstitorul si de Hristos iubitorul si singur stapanitorul,Io Mircea mare voevod si domn,din mila lui Dumnezeu si cu darul lui Dumnezeu stapanind si domnind peste toata tara Ungro-Vlahiei si a partilor de peste munti,inca si catre partile tataresti si Amlasului si Fagarasului,herteg si domn al Banatului Severinului si pe amandoua partile pe toata Podunavia,inca si pana la Marea cea Mare si stapanitor al cetatii Darstorului."



Batalia de la Koscovopolje



Cneazul Lazar



Dupa aceaia incheiu tratatu cu Tara Leseasca in 1389 cu ajutoru lu domnu Tarii Moldaviei,Petru I Musatu,la Radomu tratatu de alianta:,,Si acelasi domn Vladislavu,regele,la cererea noastra,trebuie si va fi dator sa ne ajute impotriva lui Sigismund,regele Ungariei,si a supusilor lui prin toata puterea si mijloacele lui,iar impotriva altor dusmani de-ai nostri ne va ajuta ca prieten,dupa bunul plac al liberei lui intelegeri."Totu in aceaia an,Mirchea ajutu pa cneazu sarbului,Lazaru sa bata pe turcu,dara Lazaru moaru in luptu,iara Mirchea fugu de la Koscovopolje,locu bataliu.Apoiu in 1392-1393 turcu venitu cu mare sultanu si pradu o treime din Tara Rumaneasca,iara tara sufaru si perdu multa bogatie la turcu.Dara Mirchea inchindu tratatu cu Sighismundu de Luchemburgu,regelu Ungaru, la 7 Martie 1395, cari iaste primu tratatu antiotmanu:,,Noi,Mircea voievodul Tarii Romanesti,duce al Fagarasului si ban al Severinului,facem cunoscut ca,domnul Sigismund,rege al Ungariei,a aratat fata de noi osebita bunavointa a Majestatii Sale de cand ne-a cunoscut cu prielnicul si prietenosul sau sprijin si ne-a dat noua de la sine si cu toata milostivirea,dragostea sa si ne-a ajutat mai ales impotriva acelor cumpliti si neimpacati dusmani ai nostri,turcii[...].Atunci cand si de cate ori de-acum inainte domnul regele,va merge cu ostirea sa,el insusi impotriva turcilor pomeniti sau impotriva oricaror altora ce tin cu ei,tunci sa fim tinuti si datori a merge cu dansul." Mirchea luau revansu si batutu pe falosu sultanu,Baiazidu I Ildaram la Rovine,locu fortu mlastinosu.Cum putu Mirchea batu pe mare sultanu Baiazidu?Turcu nu stiu a lupu pe terenul fortu mocirlatu si iaste batutu de oastea lui Mirchea in octomvrie 1395.Spunu cronicum bulgaru desprea acea bataliu:,,[...] si lanci nenumarate s-au frant atunci si multimea sagetilor a fost nenumarata incat vazduhul nu se mai putea vedea de desimea lor...raul acela curgea rosu din sangele ce iesea din multimea trupurilor cazute."Veni dupu 1 anu de la Rovinu,o cruciadu de la Nicopolu.Aicea voi explica aista termen de ,,cruciadu".,,Cruciadu" iaste acelu cuvantu cari desemnatu acelu bataliu cari purtatu voivozii Tarilor Rumanesti cu turcu.Pentru prima datu se audu de acelu cuvantu de ,,cruciadu".Cruciadu de la Nicopolu vinu inu 1396 la 26 septemvrie si participatu fortu multu poporu,inclusivu oastea rumaneasca a lu Mirchea.Aista cruciatii se intalnescu cu turcu la Nicopolu si incepu crestinu sa alcatuiasca o strategie ca sa batu pe turcu.Si Mirchea intervenindu,dorescu sa incepu elu primu atacul.Dara ducele Burgundu,fortu falosu din firea,impiedicu acelu atacu si se punu pe pozitu el si cavaleru burgundu ca sa atacu pe turcu primu.Sighismundu acceptu si se punu in spate.Cavaleru burgundu se ducu cu varteju spre turcu cu sulitelu inaintu.Dara turcu strategicu din firea,se da la o partu si atragu in capcanu pe burgundu.Iara acelu ducelu iaste casapitu in luptu si muritu.Ceilaltu speriatu fortu taru si fugitu,crestinu fiindu infrantu de turcu.Din pacatu,Mirchea avutu aceaia experientu sa bata pe turcu,dara aceaia nu putu fi valorificatu.Aceaia puteru alu Mirchea venitu candu se amesecu in tronul Imperiului Otman si sustinutu pe ceilalti sultanu.

Timur Lenk



Dupu bataliu de la Hankaru din 1402,Baiazidu fostu infrantu de Timuru Lenku(Schiopul) si muritu acela maiu tarziu in cutiu lui.Iara apoi venitu,ca sultanu,Mahomend cari venitu in Tara Rumaneasca si obligatu pe Mirchea sa platitu tributu.Mahomede infrantu pe Mirchea si luau Tara Cavarnu.Pe urma Mirchea adormitu la ctitoriu lui,Monastirea Cozia,la 31 ianuarie 1417 meseta dinii.

,,Istoricul Zilei"-1 Mai

1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol

1821: Turcii pătrund în Moldova , pe la Brăila , și în Țara Românească, pe la Giurgiu , Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu

1921: A aparut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista "Gândirea", publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Calinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București)

1859: Se naste Alexandru Philippide, lingvist și filolog român, membru al Academiei Române (d. 1933)

,,Izvor Istoric:Diodor din Sicilia-,,Biblioteca Istorica" III

..,,Ajungand ostirea lui Lysimachos in puterea thracilor,acestia s-au strans la un loc,alergand in numar foarte mare,si au cerut sa le fie dat pe mana regele prizonier ca sa-l pedepseasca.Caci,spuneau ei,cei care luasera parte la primejdii trebuie sa aiba dreptul de a chibzui asupra felului de a fi tratati cei prinsi.Dromichaites a fost impotriva pedepsirii regelui si-i lamuri pe ostasi ca este bine sa-l crute pe barbatul acesta.Daca l-ar omori pe Lysimachos,a spus el,alti regi au sa-i ia domnia si se poate ca regii acestia sa fie mult mai de temut decat inaintasul lor.Dar crutandu-l,acesta[...]are sa le fie recunoscator thracilor."

                            (Diodor din Sicilia-,,Biblioteca Istorica")

Comentariu:

Diodor spune in continuare ca Dromihete i-a invitat pe regele thrac si si pe apropiatii sai la un ospat,pregatindu-le masa cu fastul obisnuit la curtile elenistice.El insusi ,impreuna cu fruntasii geti,mincau din vase simple mincaruri saracacioase iar vinul il beau din cupe de lemn si cornuri de vita(Diodor spune"precum era obiceiul la geti").Lasindu-l pe Lisimah sa se patrunda de deosebirea dintre cele doua mese si implicit cele doua civilizatii ,regele get l-a mustrat apoi parinteste pentru ca si-a parasit curtea sa stralucita si regatul sau bogat pentru a duce razboi impotriva unor oameni saraci si simpli.Lisimah ,recunoscindu-si greseala ,este lasat liber,Dromihete primind inapoi cetatile pierdute mai inainte.Pausanias adauga ,ca de nevoie ,Lisimah si-a dat fiica in casatorie dupa regele get.Cert este ca Dromihete victorios dar neincrezator in trainicia victoriei ,reuseste ,printr-un amestec de forta si abilitate sa smulga adeversarului o pace mai mult decit favorabila,pace intarita printr-o casatorie dinastica.